Gospodina De Otilia Cazimir

Gospodina
Greu e când eşti gospodină!
Uite, eu, cât sunt de mică,
Iute-s ca o rândunică,
Harnică-s ca o albină.
Cum mă scol, cobor în grabă
Colivia din perete,
Să dau boabe la sticlete,
Că-i un cântăreţ de treabă.
Vreme multă nu-mi rămâne:
Pisicuţa, de cu noapte,
Miaună şi-mi cere lapte,-
Iar Grivei îmi cere pâine.
Învăţ lecţiile toate,
La citit, la socoteală,-
Că doar n-o să plec la şcoală
Fără lecţii învăţate!
Cu păpuşa-i alt bucluc!
Din şindrilă şi din beţe,
Trebuie să-i fac pătuc
După sobă, să nu-ngheţe.
Uf, ce mare-i bucuria
Când sunt gata toate-n pripă!
Nu stau locului o clipă…
Tare-i grea gospodăria!