Bunica şi chibriturile

Bunica şi chibriturile de Marin Sorescu
Păstra bunica nişte riduri
Într-o cutie de chibrituri
Şi numai ce şi le punea
De câte ori se enerva.
Nepotul neastâmpărat,
A dat de riduri, le-a furat,
Le-a pus pe frunte, le-a lipit
Şi gata – a îmbătrânit!
Acum bunica-i o copilă,
Iar puştiului îi plângi d emilă:
Dinţii şi-a scos cu cleştele
Şi nu-i mai plac poveştile.