Poezii toamna

Toamna

Toamnă, toamnă, Dragă doamnă, Ai un stil tu mai aparte De a da culori la toate. Dacă vara-i darnică Și-mprăștie veselă,

Octombrie-a lăsat pe dealuri Covoare galbene şi roşii. Trec nouri de argint în valuri Şi cântă-a dragoste cocoşii. Mă uit mereu la …

Din sămânţă de arţar (Ştii c-avea drept aripioare Solzi subţiri de chihlimbar?) Printre bulgări se arată Pui de copăcel sălbatic, Frunză crudă …

Vine toamna Veștejite flori de crin, Vine toamna vine, Și cu freamătul ei plin De obidă și suspin, Ne alungă din grădini …

(fragment) Zările-necate-n fum Ca de spaimă stau cuprinse, Lin, cu gâturile-ntinse, Berzele pornesc la drum…

Peste dealul lui Păun Se coboară un lăstun: Vede fânul strâns în clăi, Vede satul peste văi, Și mai vede-n nori de …

Toamna Ce e toamna, dragi copii? Anotimp de bucurii. Frunzele se sfătuiesc, Ce culori se potrivesc. Unele roșesc mirate, Altele gălbui pătate, …

Toamna e de roade plină S-au copt fructele-n grădină. Mere rumene, frumoase, Pere galbene, zemoase,

Toamna de Otilia Cazimir Trece vântul prin copacii goi Și azvârle cu castane-n noi. Dar în liniștea din umbra lui Nu-i răspunde …

Și-a scuturat caisul Tezaurul de șoapte, Bătuți cu aur, prunii Și ei au risipit – Vuind din miază-noapte.